rugăminte

Ai putea, dacă te rog, să te vindeci, toamnă? De doruri şi de ploi, de ceaţă şi iubiri, de visuri şi amintiri. Ele, toate, răscolesc suflete şi fac ca mult prea multe cuvinte să rămână nerostite.

Ştii tu cât dor ele, cuvintele, aşa strivite-ntre gânduri şi pleoape strânse-strânse?

Haide, toamnă, fă o vrajă, fă ceva. Fă o nuntă-n cer la noapte – ai stelele, luna şi luceferii acolo, sus, pe boltă, sau fă un bal mascat, aici, în parcul de vis-a-vis – ai frunze – incalculabile frunze – şi vântul ce le-ar putea purta în paşi de dans. De vals. De…

Cu decorul tău, deja o feerie, nu ţi-ar fi greu, nu? Şi-ai vindeca atâtea inimi, toamnă…

De te-ai vindeca întâi pe tine.

Reclame

4 gânduri despre &8222;rugăminte&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s