prea multă toamnă

Sunt gesturi care dor mai mult decât cuvintele. Fiindcă sunt mai elocvente ca acestea. Mai uşor de înțeles. Şi lesne de reținut. Deşi nu poți paria pe memorie. Pe cea a inimii nici atât. Ea repetă obsedant: iubesc!

Şi iubeşti şi tu. Cu tot ce eşti – minte, trup şi suflet.
Uneori ți-e trist şi-ți e urât când asişti neputincios la propria-ți înmărmurire. În iubire.

Prea multă toamnă! încerci o firavă lămurire. Dar ştii fără echivoc că-i prea mult suflet. Îl simți acolo, în adânc, ascuns. De unde-ți şopteşte convins şi convingător în acelaşi timp: sunt păcate mai mari ca acesta, al meu, pe pământ...Şi iubeşti…Încă o dată. Şi încă o dată.

Aiurea! Iubeşti de fiecare dată. Mereu şi mereu în acelaşi loc. Indiferent de gestu-i ori de cuvânt.

Reclame

9 gânduri despre &8222;prea multă toamnă&8221;

  1. Perioada (perioadele) în care eram mută, de amorțire și (poate) ne-iubire mi-a(u) fost mult mai grele și-mpovărătoare decât acestea-n care vorbesc, șoptesc ori țip de iubire, chiar dacă aud numai eu. Și un pic de suflet.

    Așa încât…tresar mereu când îți citesc cuvintele. Parcă le-ai scrie cu frunze pe sufletul meu…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s